Euforicele:
Cuprind calmante ale activităţii psihice, ce diminuează şi eventual suspendă emotivitatea şi percepţiile, induc euforie şi calm interior, dupa care urmează ameţeală şi confuzie. Cele mai cunoscute euforice sunt:
-opiul creeaza fumatorului o stare de slabiciune, lividitate, iar pupilele ii devin contractate; acesta isi pierde somnul si devine indiferent la ceea ce se intampla in jurul sau.
-morfina- este principalul component activ al opiului si creeaza consumatorului de morfina o senzatie de buna dispozitie, urmata de o stare de deprimare care poate merge chiar pana la pierderea cunostintei. Aceasta provoaca rapid o dependenta fizica si psihica, la care intensitatea creste cu fiecare doza.
-heroina este un derivat al morfinei. Cel mai adesea este injectata, insa uneori mai este prizata sau fumata.consumatorul presinta pupile punctiforme, varsaturi, depresie respiratorie, hipertensiune si hipertermie.
-codeina este utilizata des ca antitusiv si ca analgezic agreabil, care generează relativ putină dependenţă.
Excitantele:
Cuprind stimulente psihice, care determina o excitare a activitatii cerebrale. In aceasta categorie intra:
-cocaina, ale carei efecte dispar repede, insa o data patruns in organism, acesta da individului o dorinta continua de a-l readministra la intervale din ce in ce mai scurte. Consumul repetat de cocaina duce la un comportament anormal de agitat, iar individul prezinta pupile dilatate, ticuri si miscari convulsive.
-crakul este o noua formă de cocaină, care generează o dependenta mai mare, mai periculoasa. Consumatorul are la inceput o stare de euforie, continuata cu o perioada de depresie psihică, insotita de greturi si grave tulburări pulmonare, cardiace si psihice.
-cranckul este un amestec de euforic si excitant, mai precis de heroina si crack, tot mai folosit de persoanele dependente de droguri.
-croackul este un nou drog, aparut in SUA, constituind un melanj intre crack si amfetamină.
-amfetaminele sunt stimulente ale sistemului nervos central, care dau dependenta psihica, caracterizata prin necesitatea disperata a individului de a atinge starea maxima de euforie si excitare. Dependenta se caracterizeaza prin dureri de cap, febra, hipertensiune, insomnie, dificultati respiratorii.
Halucinogenele:
Cuprind agenţii inductori ai somnului: canepa indiana, LSD, ciupercile halucinogene, ketamina. Toate halucinogenele produc halucinatii, euforie, insa sunt urmate de depresii.
Subiectul “vede” şi descrie un obiect care practic nu există in realitate, el “vede”
mirosuri si “aude” culori, inversandu-se perceptia senzorială, are senzaţia de zbor şi alungă insecte imaginare. Atat de intense sunt aceste trairi incat subiectul doreste sa treaca din nou prin existenta traita si va face tot ce-i sta in putinta pentru inca o doza din drog.
-canepa indiana creste in regiunile tropicale ale planetei.
-rasina de cannabis se mai numeste si haşiş. Atunci cand consumatorul de haşiş asculta o muzică uşoară, are tendinţa sa fie doarte vesel şi fericit, iar daca muzica este deosebit de tristă, el reuseste sa-i sporească melancolia.
-marijuana este denumirea utilizata pentru frunzele de cannabis, amestecate cateodata cu vârfurile florifore pentru a spori activitatea drogului.
-LSD este unul dintre cele mai redutabile droguri. Este un halucinogen de sinteză, drogul preferat al anilor 1960, considerat de experti “compusul suprem al dezintegrării interioare”.
. -mescalina se extrage dintr-un mic cactus, care creste in stare salbatica in Mexic. Consumul creeaza o stare de buna dispozitie, urmata de ameteli, varsaturi, transpiratie, tahicardie, cosmaruri si psihoze.
-ciupercile halucinogene provoaca stari de surescitare, ras nebun, viziuni colorate, cercuri luminoase, stari de betie ciudata, delir, traspiratii si modificari ale organismului.
-special K (Ketamina) este considerat un drog “egoist” consumatorul simtindu-se izolat de restul lumii. Cei care ulizeaza noua “moarte alba” pierd notiunea timpului, intra ca intr-un fel de gaura in care, fără să-şi piardă cunostinta, nu sunt capabili să facă nici cea mai mică miscare.
Depresivele:
Aceste droguri, care agită anumite parti ale sistemului nervos central, au fost puse la punct pentru a influenta comportamentul. Aproape toate depresivele sistemului nervos central, aflate actualmente sub control international, apartin grupei chimice a barbituricelor, contra anxietatii si tensiunii mintale, generează dependenta psihica.
Inebriantele
Aborbtia se face, in majoritatea cazurilor, prin inhalarea nazala a vaporilor degajati de aceste produse. Vaporii solventilor inhalati trec prin plamani si ajung rapid la creier, incetinind ritmul respirator. Primele senzatii sunt de euforie, confuzie, uneori halucinatii, apoi degenereaza in greata, migrene. Subiectii vor resimti timp indelungat dureri de cap, nu se pot concentra, sunt apatici, obositi. Din aceasta categorie fac parte: anestezicele, solventii, dizolvantii de lacuri, soluţii pentru scos pete.
Cuprind calmante ale activităţii psihice, ce diminuează şi eventual suspendă emotivitatea şi percepţiile, induc euforie şi calm interior, dupa care urmează ameţeală şi confuzie. Cele mai cunoscute euforice sunt:
-opiul creeaza fumatorului o stare de slabiciune, lividitate, iar pupilele ii devin contractate; acesta isi pierde somnul si devine indiferent la ceea ce se intampla in jurul sau.
-morfina- este principalul component activ al opiului si creeaza consumatorului de morfina o senzatie de buna dispozitie, urmata de o stare de deprimare care poate merge chiar pana la pierderea cunostintei. Aceasta provoaca rapid o dependenta fizica si psihica, la care intensitatea creste cu fiecare doza.
-heroina este un derivat al morfinei. Cel mai adesea este injectata, insa uneori mai este prizata sau fumata.consumatorul presinta pupile punctiforme, varsaturi, depresie respiratorie, hipertensiune si hipertermie.
-codeina este utilizata des ca antitusiv si ca analgezic agreabil, care generează relativ putină dependenţă.
Excitantele:
Cuprind stimulente psihice, care determina o excitare a activitatii cerebrale. In aceasta categorie intra:
-cocaina, ale carei efecte dispar repede, insa o data patruns in organism, acesta da individului o dorinta continua de a-l readministra la intervale din ce in ce mai scurte. Consumul repetat de cocaina duce la un comportament anormal de agitat, iar individul prezinta pupile dilatate, ticuri si miscari convulsive.
-crakul este o noua formă de cocaină, care generează o dependenta mai mare, mai periculoasa. Consumatorul are la inceput o stare de euforie, continuata cu o perioada de depresie psihică, insotita de greturi si grave tulburări pulmonare, cardiace si psihice.
-cranckul este un amestec de euforic si excitant, mai precis de heroina si crack, tot mai folosit de persoanele dependente de droguri.
-croackul este un nou drog, aparut in SUA, constituind un melanj intre crack si amfetamină.
-amfetaminele sunt stimulente ale sistemului nervos central, care dau dependenta psihica, caracterizata prin necesitatea disperata a individului de a atinge starea maxima de euforie si excitare. Dependenta se caracterizeaza prin dureri de cap, febra, hipertensiune, insomnie, dificultati respiratorii.
Halucinogenele:
Cuprind agenţii inductori ai somnului: canepa indiana, LSD, ciupercile halucinogene, ketamina. Toate halucinogenele produc halucinatii, euforie, insa sunt urmate de depresii.
Subiectul “vede” şi descrie un obiect care practic nu există in realitate, el “vede”
mirosuri si “aude” culori, inversandu-se perceptia senzorială, are senzaţia de zbor şi alungă insecte imaginare. Atat de intense sunt aceste trairi incat subiectul doreste sa treaca din nou prin existenta traita si va face tot ce-i sta in putinta pentru inca o doza din drog.
-canepa indiana creste in regiunile tropicale ale planetei.
-rasina de cannabis se mai numeste si haşiş. Atunci cand consumatorul de haşiş asculta o muzică uşoară, are tendinţa sa fie doarte vesel şi fericit, iar daca muzica este deosebit de tristă, el reuseste sa-i sporească melancolia.
-marijuana este denumirea utilizata pentru frunzele de cannabis, amestecate cateodata cu vârfurile florifore pentru a spori activitatea drogului.
-LSD este unul dintre cele mai redutabile droguri. Este un halucinogen de sinteză, drogul preferat al anilor 1960, considerat de experti “compusul suprem al dezintegrării interioare”.
. -mescalina se extrage dintr-un mic cactus, care creste in stare salbatica in Mexic. Consumul creeaza o stare de buna dispozitie, urmata de ameteli, varsaturi, transpiratie, tahicardie, cosmaruri si psihoze.
-ciupercile halucinogene provoaca stari de surescitare, ras nebun, viziuni colorate, cercuri luminoase, stari de betie ciudata, delir, traspiratii si modificari ale organismului.
-special K (Ketamina) este considerat un drog “egoist” consumatorul simtindu-se izolat de restul lumii. Cei care ulizeaza noua “moarte alba” pierd notiunea timpului, intra ca intr-un fel de gaura in care, fără să-şi piardă cunostinta, nu sunt capabili să facă nici cea mai mică miscare.
Depresivele:
Aceste droguri, care agită anumite parti ale sistemului nervos central, au fost puse la punct pentru a influenta comportamentul. Aproape toate depresivele sistemului nervos central, aflate actualmente sub control international, apartin grupei chimice a barbituricelor, contra anxietatii si tensiunii mintale, generează dependenta psihica.
Inebriantele
Aborbtia se face, in majoritatea cazurilor, prin inhalarea nazala a vaporilor degajati de aceste produse. Vaporii solventilor inhalati trec prin plamani si ajung rapid la creier, incetinind ritmul respirator. Primele senzatii sunt de euforie, confuzie, uneori halucinatii, apoi degenereaza in greata, migrene. Subiectii vor resimti timp indelungat dureri de cap, nu se pot concentra, sunt apatici, obositi. Din aceasta categorie fac parte: anestezicele, solventii, dizolvantii de lacuri, soluţii pentru scos pete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu